In ultimele articole am tot folosit fraza"In copilaria mea...". Si parca nu ma inteleg. Inca sunt copil. Mai am 2 ani din aceasta frumoasa perioada. Si vreau sa profit de ei cat de mult pot. Imi iubesc viata. Poate pentru ca stiu sa o traiesc. Poate pentru ca stiu sa mi-o fac frumoasa si stiu sa trec peste probleme. Sau poate pentru ca stiu ca doar una am. Iar cea mai mare greseala facuta de Dumnezeu mi se pare faptul ca ca a dat oamenilor puterea de a lua viata altor oameni. Si cat de usor o ia. Fara sa se gandeasca. Si nu ma refer la faptul ca ar trebui sa se gandeasca la viata lui, ca intra in puscarie. Merita. Sa se gandeasca la faptul ca cel pe care il omoara are o viata inainte, are planuri de viitor sau poate are o familie pentru care e singurul sprijin. Ce conteaza ca te-a injurat sau ca a uitat sa-ti dea banii imprumutati acum un an? Se poate rezolva si altfel. Pentru ca toate se rezolva. Il injuri, se uita, il bati, ii trece, dar daca il omori, ADIO. Cat de frumoasa si de fragila este viata unui om. Iar noi nu stim sa o respectam. Nu mai spune mereu ca urasti viata. Gandeste-te ca aici traiesti doar cateva zeci de ani. Dincolo traiesti o eternitate. Daca exista acest "dincolo". Si daca si acolo o vei uri, nu cred ca va fi bine.